miercuri, 23 martie 2016

Cum se vând terenuri de milioane de euro către străini. Tranzacțiile se fac în afară, agențiile țin la secret numele vânzătorului

Ferme românești cu peste 500, chiar 1.000 de hectare de teren arabil din Constanța sau Tulcea sunt scoase la vânzare. Nu în România, ci în afară, acolo unde proprietarii speră să găsească amatori de investiții ce depășesc două, chiar trei milioane de euro.
Agenții specializate în tranzacții funciare cu suprafețe mari sunt bine conectate în România, un El Dorado agricol pentru marile fonduri de investiții care au descoperit că ceea ce cumpără astăzi la noi în țară își dublează valoarea în câțiva ani. Pământul nostru, scump pentru buzunarele românilor, rămâne însă accesibil pentru străinii interesați mai ales de suprafețe mari, comasate și cu un sol bun. Nivelul de precipitații, prezența sistemelor de irigații și subvențiile sunt elemente care sunt trecute în oferta agențiilor și în anunțurile premium de pe site-uri frecventate de bogătașii lumii în căutare de noi investiții.

Peste 3 milioane de euro pentru 524 ha de teren agricol și 117 ha viță de vie

Cea mai scumpă fermă vegetală care face furori pe piața internațională este situată în Constanța: 524 de hectare cultivate cu cereale și 117 hectare cu viță de vie pe producție. ”O afacere profitabilă, fără datorii”, scrie în anunțul care precizează și că după 2021, suprafața acum acoperită de viță de vie va putea fi transformată în teren arabil pentru cultura mare. Alte plusuri ale acestei sunt  accesul la drumuri principale, 2.700 de metri pătrați de magazii, patru tractoare și utilaje complete pentru funcționarea fermei. Totul cu un preț de strigare de 3.144.000 de euro!

Aproape de această sumă se vinde și o fermă cu 800 de vaci din județul Cluj. Exploatația are contract cu un procesator din zonă unde dă 1,8 milioane de litri de lapte la un preț mediu de 0,27 euro/litru. Ferma vine la pachet cu 420 de hectare de teren agricol arendat pe 9 ani la un preț de 100 euro/ha, o suprafață suficientă pentru a asigura hrana animalelor. Construcțiile fermei acoperă 6,5 hectare și includ magazii și depozite de cereale. Afacerea are cinci tractoare, trei combine și toate echipamentele necesare pentru exploatarea terenului la standarde europene, se arată în anunț.
Un fel de bronz al actualelor investiții disponibile pe piață, o fermă din județul Tulcea se vinde pe piața internațională cu un preț de pornire de 2.650.000 de euro. Are 1.020 de hectare comasate din care 835 de hectare sunt cultivate cu cereale, dar și o investiție piscicolă, mai exact 170 de hectare de luciu de apă – două lacuri. Ferma are acces la un canal folosit pentru irigații, mai spune anunțul.

Agenți specializați în tranzacții de milioane de euro

Cei care intermediază astfel de tranzacții sunt, în general, persoane sau firme din afară, specializate și bine conectate la piață, care cunosc exact fondurile și investitorii interesați de astfel de achiziții. Doar o mică parte din aceste oferte sunt făcute publice pentru că, în general, portofoliile acestor agenții sunt ținute la secret. La fel și comisioanele pe care le încasează în urma tranzacțiilor de milioane de euro.

Inclusiv procedura de cumpărare a proprietăților este un complicată. În primă fază se ia legătura cu agentul internațional care verifică potențialul cumpărător înainte de a-i da detalii suplimentare. Cele mai bine ținute secrete vizează locația exactă a fermei și, bineînțeles, numele proprietarului sau al societății care vinde. Doar într-o fază mai avansată sunt dezvăluite elemente de identificare, eventual după semnarea unei înțelegeri privind o viitoare tranzacție și confidențialitatea informațiilor.

Anul trecut se vindeau 10.000 de hectare în Timiș

Recordul pentru o fermă de vânzare rămâne în continuare cel pentru o suprafață de 10.000 de hectare în vestul țării, în județul Timiș, unde proprietarul cerea anul trecut 50 de milioane de euro pentru un agribusiness integrat. La acel moment, Agrointeligența a aflat din surse sigure că ferma nu figura cu datorii la bănci, fiind construită, în mare parte, din fonduri europene. Mai mult, pământul ofertat era de foarte bună calitate, având sol din clasa 1 și 2. Din cele 10.000 de hectare, doar 2.000 de hectare erau inițial în proprietate, restul fiind concesionate de la Agenția Națională a Statului pe o perioadă de 99 de ani sau luate în arendă. Din acestea ultimele, cele mai recente informații arătau că latifundiarul a reușit să cumpere încă 4.000 de hectare cu sol clasa 1 de la proprietarii din zonă, ajungând să dețină un total de 6.000 de hectare din cele 10.000 scoase la vânzare.
 
Pentru suma de 50 de milioane de euro, cel care vindea dădea asigurări că ferma de vaci vine la pachet nu doar cu teren agricol, ci și cu silozuri, cu spații de depozitare, cu o fabrică de paste și chiar cu o pensiune cu circuit închis. Agribusiness-ul deținea și o impresionantă flotă de utilaje agricole: 50 de tractoare și 10 combine de ultimă generație, cumpărate în ultimii doi ani. În plus, ferma de vaci era completată de o stație de biogaz.

luni, 28 iulie 2014

Corneliu Leu - Fragment dintr-un interviu cu Florentin Popescu

Mulțumindu-le tuturor celor
care i-au transmis urări la
recenta aniversare, Corneliu Leu
le dedică în avanpremieră acest

FRAGMENT DINTR-UN INTERVIU
CU FLORENTIN POPESCU

...................
C.L. Este vorba de un nou ciclu de proze, pentru care am nevoie de timp ca să-l termin cu același umor cu care l-am început.
F.P.  Proza satirică?
C.L. Cât pot și eu! Ciclul se cheamă „Misterele din pașnicul oraș X”, care a început cu „Procurorul din X”, a continuat cu „Viața ca-n filme, sau Vagonul nr. 13” și va continua cu mutarea unor localnici neaoși ai acestui amărât-dar-generos-la-muls-miez-de-Bărăgan, la proprietățile lor de pe Coasta de Azur.
F.P. Vreți să-i incriminați și acolo, în ochii Europei!
C.L. Dimpotrivă. Vreau să le pun în evidență virtuțile.
F.P. De exemplu?
C.L. De exemplu: de a cumpăra cu bani cinstiți, sau măcar de a plăti cinstit lucrul cumpărat.
F.P. Adică, acolo nu le-ar fi dat cineva plocoane, comisioane, șpagă, sau nu ar fi fost favorizați de alții care le-au luat pentru asta șpagă, așa cum s-a întâmplat cu averile de aici?
C.L. Cam așa ceva. Că doar n-o fi nebun vreun proprietar de pe Coasta de Azur cu care au făcut ei acte. Acolo nu există nici retrocedări, nici privatizări, nici mafia asfaltiștilor sau a bordurilor la trotuare, a fierului vechi, a băieților deștepți, a vameșilor cu ANAF-ul; nici case disponibile ca-n Mihăileanu, nici măcar vechile inginerii de la BRCE sau FNI. Iar licitațiile de lucrări, împrumuturile și fondurile europene nu sunt la mâna lor. Așa că oamenii și-au cumpărat cinstit și cu bani peșin proprietățile de acolo, fapt pentru care merită lăudați și dați exemplu de ascensiune socială. Eu cred în societatea liberală și progresul ei prin personaje model.
F.P. Și chiar vreți să faceți din ei modele?

C.L. Bine-nțeles!... Ei sunt urmașii dansatoarei din Ploiești căreia, tot cinstit, cu bani peșin pe care-i lua de la cei pe care-i tranșa pentru specialități canibale la grătar, Bokassa i-a cumpărat proprietăți pe Rivieră după ce l-a cununat cu ea Ceaușescu. Vezi, tot despre cumetrii e vorba!
F.P. Dar dumneavoastrfă vă referiți la cele dintr-o zodie mai nouă.
C.L. Depinde. Motto-ul, confirmând că istoria se repetă, e scris de cel puțin o sută de ani. Se cânta pentru generația lui Rică Venturiano, Zița, Veta –„Aide nene, zău! parol! să n-ai parte de mine și de Veta!...Hai deseară la Iunion, la Ionescu!”... Iar Titircă Inimă Rea, căruia nu-i displac cârciumile cu danseuze, când aude „așa vorbă mare”, acceptă. Chiar dacă Venturiano s-a scurtat în Videano, Ipingescu își schimbă numele în Blejnar sau devine Consilier de Stat pe Agricultură, tejghetarul Chiriac e femeie întreținând cu Veta relații moderne conform drepturilor omului susținute de Monica Macovei, rolul pripășitului Spiridon, cărând sacoșele cu bani și plasând corespondențele secrete îl joacă fostul soț al Mihaelei Rădulescu, șlagărul diseuzei de pur sânge francez devine maneaua cântată de Guță la Antena 3 și Radio Montecarlo, iar aluzia e cu moșia de la Nana: „Car c’est la Roumanie: / La plus belle colonie / Când ai vreo trei moșii!”... Până și refrenul celebrului în epocă Ionescu, poate fi preluat de Cristoiu când face cronica politică a partidului cu măr mușcat: „...O nimfă blondă, / O demimondă!”... Și, uite-așa, sub oblăduirea Europei, are loc schimbul de locuri peste tot unde începe cu litera „p” în limba română. Adică pat, politică, pușcărie, președinție: Oana Zăvoranu cu Raluca Pastramă, Crin Antonescu cu Klaus Iohannis, Adrian Năstase cu Dan Voiculescu și-n perspectivă apropiată Băsescu cu Ponta. Iar prețul acțiunilor lui Bercea Mondial crește pe Coasta de Azur, Isaura căutând cumetrie cu Hollande, Dan Diaconescu promițându-i dispensă de la Vatican, iar un mesager care e și intermediar secret pentru șpagă, de genul denumirii celor din înregistrările convorbirilor – „ăla de la apă”, „ăla mare” sau „românu” – s-ar putea numi acum „neamțu”. Ca să-i facă pontu cu Angela Merkel despre care, după luarea sumei să-i dea asigurări către obiectivul cu microfon din cravată: „Știe ea, mă! Cum să nu știe?!”... Numai veșnicul purtător de cuvânt al marilor noastre succese și ușurări financiare – Adrian Vasilescu va da în continuare asigurări că Deutsche Bank nu controlează Euro și că Drăgășani nu e tot una cu Drăgănești, așa că nici Isaura, chiar dacă-i tot din Olt, nu are filiație cu aurul românesc din tezaurul păzit de Isărescu, de vreme ce zestrea ei are la bază fierul vechi. Și își va încheia doctul articol citând din împăratul Vespasian chestia cu banii și mirosul, alături de celelalte valori europene cu care ne mândrim astăzi. În fond, closetului cu taxă, numit „vespasiană” în cinstea marelui împărat care l-a inventat spre progresul finanțelor publice, europa modernă nu i-a adăugat decât fotocelula care te spionează ca să dea drumul la apă. Dar asta, numai dacă nu cumva, tot la modul spion, îți prelevă și alte date biometrice, putându-te identifica apoi după organul respectiv.
F.P. Să înțeleg că astea vor fi personajele noului roman?
C.L. Nicidecum.
F.P. Nici măcar acest Vasilescu în calitate de rezoneur?
C.L. Domnule, nu c-ar fi plictisitor, dar, cum să-ți explic?... Eu nu descriu personaje existente, ci le inventez. Inventându-le, ele devin precum copii mei și încep să țin la ele. Ținând la ele, nu le pot descrie la fel de odios cum sunt cele din realitate.
F.P. Aha!...
C.L. Adică, cum?
F.P. Adică așa. Am spus „aha” și  punctum.
iulie 2014
________________

duminică, 4 mai 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 11382 ha
Intravilan: 602 ha
Extravilan: 10780 ha
Populatie: 10037
Gospodarii: 2376
Nr. locuinte: 3196
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Nr. licee: 1
Asezarea geografica:
Oraşul Babadag este aşezat la 37 km de Municipiul Tulcea, în judeţul cu acelaşi nume, situat pe malul lacului Babadag, în depresiunea cu acelaşi nume, la poalele dealurilor împădurite Coiun Baba (tatăl oilor). Sultan Tepe (dealul Sultan) şi lanik Bair (dealul Ars), aşezarea lasând impresia unei localităţi montane în miniatură.
Activitati specifice zonei:
Pescuit
Vânătoarea
Prelucrarea stufului
Agricultură
Apicultură
Activitati economice principale:
Prelucrarea lemnului
Viticultură
Comerţ
Construcţii
Exploatare piatră
Morărit şi panificaţie
Inbunătăţiri funciare
Producţie geam termopan
Obiective turistice:
Turismul înseamnă sănătate, reconfortare, contact direct cu natura, cultură şi educaţie şi tot ceea ce omul a adaugat frumuseţilor naturii. În acest sens, centrul oraşului Babadag oferă câteva obiective interesante:
Geamia datând din anul 1609, în curtea căreia se află mausoleul ctitorului Gazi Ali - Paşa şi cişmeaua Kalaigi, Monumentul închinat memoriei eroilor cazuţi în cele doua războaie mondiale prin contribuţia locuitorilor şi instalat în parcul oraşului, iar în apropiere, pe strada Macin, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, conducatorul turcilor selgiucizi din a doua jumatate a secolului al XIII -lea.
Celor dornici de drumeţie sau de a petrece clipe plăcute în mijlocul naturii, urmând DN 22A spre Constanţa, la circa 2,5 km de ieşirea din oraş, ascuns între copaci li se descoperă popasul turistic
"Doi iepuraşi", prevăzut cu dotările necesare satisfacerii gusturilor turiştilor obişnuiţi cu astfel de popasuri, respectiv: restaurant, bar, salon şi terasă.
Lacul Babadag
Pădurea Babadag
Mausoleul Baba Siri Saltuc Dede
Geania Sazi Ali Paşa
Cepitea Heraclega
Expoziţia de artă orientală  
Facilitati oferite investitorilor:
Concesionare de terenuri pentru:
Amplasarea instalaţiilor eoliene
Turism
Proiecte de investitii:
Finalizarea lucrărilor de reabilitare a reţelei de apă şi canal a oraşului Babadag
Reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier la nivelul oraşului Babadag
Pietruirea străzilor din pământ şi macadam
Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Babadag, regularizarea albiei pârâului Tabana şi a afluenţilor acestuia
Reabilitare şcoli şi grădiniţe
Amenajare pistă pentru bicilclişti
Identificarea unor fonduri pentru dezvoltare socială şi economică comunităţii rrome